ecclesia

[03/2008]

eclectic mă adun lângă tine,

mă strâng.

– mă închid în mine și îmi ating umărul de tine.

pe nesimțite dăm mâna unul cu altul.

în înghesuiala aceasta.

– credeam că sunt singur

dar îți simt răsuflarea în ceafă.

spațiul e strâmt,

șoferul pune frână brusc,

mașinile curg,

accidentele le pun în legătura una cu alta,

ele comunică, comunică.

– am crezut că vrei să mă furi,

hoțule,

dar eu sunt singur, nu am ceva de furat.

mi-ai intrat în buzunarul gol,

te simt aproape de mine,

lipsit de pace, speriat, atent să nu te sesizez.

– ne-am împrăștiat unii în alții.

la ce să ne rugăm împreună?

– ne închidem înapoi în noi înșine,

ca să ne auzim mai bine,

mica biserică mică.